sâmbătă, 8 mai 2010

Sa le ai sau se le numeri ?

In jargon se spune ca ai ....oua, insa in termenii decentii se poate spune , "ai curaj". De la nastere suntem diferiti. Ca specie suntem identici. Ca indivizi suntem diferiti, nu numai prin diferentele anatomice, evidente, ci mai ales prin ceea ce nu se vede, prin psihic. Prin nastere si apoi prin educatie iti formezi caracterul care, in calitate de adult iti vei forma si impune personalitatea in randul semenilor.

Pe parcursul vietii capeti o anumita trasatura. De lider sau de obedient. Nu in sens rau. Nu este rau sa fii lider, nu este rau sa fii obedient. Greseala apare atunci cand , viata si aspiratiile nu prea se potrivesc cu aceasta trasatura. Cand un lider ocupa un post de subaltern, acest om va fi un rebel sau un vesnic obosit de efortul de a se abtine. Cand pui un obedient intr-un post de lider, ai sa ai o persoana incapabila de a lua decizii, dependent de o persoana autoritara sau aceast om se transforma intr-o "fiara" ce va tine cu dintii de putere.

O problema aparare cand toti sunt la locul lor. Daca societatea nu are un autocontrol al puterii , apare riscul dictaturii. Si in sens pozitiv si in cel negativ. O persoana se numeste dictator si atunci cand toate deciziile lui sunt bune insa, doar el le ia. Obedientul care este multumit de deciziile luate in numele lui fara sa ii cantareasca deciziile liderului, are vina morala pentru alunecare acestuia in patima setei de putere.

Uitandu-ma la protipendada zilelor noastre, mai ales din 2009 incoace, se poate vedea clar cine este lider si cine este obedient. Pacat , ca oameni capabil luati individual, constituie o masa obedienta fatisa. Rau este ca au ajuns asa, dar cel mai rau ar fi daca nu si-ar da seama de acest aspect.

Poate ar trebui sa exite o oglinda a adevarului si inainte sa ocupi o functie de lider , sa fii obligat sa te privesti in oglinda. Daca aceasta iti arata o gaina , un iepure sau orice animalut care prin firea data de la Dumnezeu , are un caracter de fricos, asa cum clasificam noi oamenii, sa fii impiedicat sa ocupi aceea functie. Daca prin noroc, in oglinda ai vedea un tigru, un leu sau orice animal care este clasificat de umanitate ca fiind reprezentantul curajului , sa poti ocupa functia dorita. Si daca am avea aceea oglinda , si am reusi sa ne gasim un lider, dupa chipul si dorintele noastre, nu ar fi rezolvat totul. Trebuie sa avem grija de acel lider ca de un copil. Sa-l linistim cand este prea agitat, sa-l apostrofam cand este prea obraznic si sa-l laudam cand face lucruri bune. Si ambele parti, liderii si obedientii sa invete, sa spuna : "te rog" si "multumesc".

Liderul trebuie sa trateze pe cel obedient, tot ca pe un copil. Sa laude, sa apostrofeze si sa linisteasca cand acesta are probleme. Si o trasatura foarte importanta care necesita tarie de caracter. Cand ai copilul bolnav si are nevoie de o interventie dureroasa care in final ii salveaza viata si sanatatea copilului. Acesta sa aiba puterea si precum am inceput , sa aiba .....oua, pentru a lua decizia la timp, intransigent si repede, imediat ce diagnosticul pus, este definitiv.

Din pacate, si aici te las pe tine cititorule, sa hotarasti daca avem parte de asa ceva.

Nici nu suntem obedienti perfecti, nici liderii nostri nu prezinta veleitati in aceasta postura.

Ramine ca doar bunul DUMNEZEU sa ne salveze si de aceasta data.


DUMNEZEU SA NE AJUTE !

miercuri, 5 mai 2010

Democratie

Cand pui o persoana sa pazeasca o nuca te bazezi doar pe constiinta lui. Tentatia este mare. Poate sa zica ca nu a fost atent si cineva a luat-o. Si el sa devina noul proprietar al nucii. Mustruluiala primita pentru lipsa de vigilenta se uita. Insa placerea de a avea o nuca pentru care nu a consumat nimic sa o capete, doar a solicitat obrazul gros ce a rezistat laudabil, este permanenta.
Cand pui sa pazeasca o nuca doua persoane se poate ajunge la acelasi tablou, cu mici tente schimbate. O impart in doua si ..... cu aceeasi constiinta se ajunge la acelasi rezultat.
Cand pui trei persoane, incepe sa isi arate coltii nesimtita de democratie. Sa imparti o nuca la trei, nu este prea tentant. Insa, daca te straduiesti, este posibil. Macar iti satisfaci pofta.
Patru persoane fac echipe. Si, dupa cum iti este norocul de propietar, poate una din echipe sa fie cinstita si sa isi faca treaba pentru care este solicitata.
De la cinci persoane in sus apare adevarat democratie. O nuca, impartita la cinci persoane, este o jignire, adusa paznicilor. Daca apare ideea de a fi sustrasa, este imposibil, sa nu existe cel putin o persoana din cei cinci , care sub aspectul de paznic constiincios, sa isi faca datoria sau eventual sa toarne pe cel sau cei vinovati de ganduri necurate la adresa nucii.
Si uite asa, pentru a da o explicatie la aceasta situatie, in care ce aperi, nu poate fi impartit dar sa nu te consideri prost, ca nu iti insusesti ce ai pe mina, au numit-o democratie. Iar cei din jurul nucii cu dorintele infrinte, de neputinta de a lua singur tot, fara sa fie vazut, s-au autointitulat paznicii democratiei.
Aceasta este o idee proprie. Nu imi aduc aminte, cum am ajuns la aceasta concluzie. Un lucru pot spune sigur : folclorul romanesc este plin de pilde intelepte. Poate si aceasta idee isi are radacina in intelepciunea populara.