Şi uite aşa, cum semeni de-ai noştri, oameni de lângă noi, vecini, cunoştinte, prieteni, .......... de lângă noi, oameni din carne şi oase, iar i-au apucat, să insiste pe idea că la depăsiri de peste xxx km pe ora, să fie confiscată maşina. În mintea lor, argumentele au justificare logică,.... mai ales pe bunurile altuia. Sunt incapabili de a găsi o varianta care, să aiba efect pe linia prevenţiei din punct de vedere al siguranţei rutiere.
În următoarele rânduri am să încerc, să îmi prezint şi să justific câteva idei referitoare la depăşirea vitezei legale. De fapt, ţintesc depăşirea vitezei, aceea de "neam prost"(cu peste 180 km, 200 km, 250 km, etc.). Bineînţeles, depăşirea vitezei pe drumurile deschise circulaţiei publice.
Pornesc de la ideea că statul, am să îl numesc El, a nu se confunda cu personajul Kal-El din filmul "Superman". Deci, El nu te ajută cu nimic pentru aţi cumpăra o maşina. Adevărat, există programul "Rabla". Dar în această situaţie este vorba de un interes comun. Statul scapa de vechituri, produce şi vinde maşini noi, iar tu eşti încurajat să o schimbi. Să o schimbi pe EA.....maşina care ai personalizat-o, ai botezat-o la biserică, i-ai dat un nume şi i-ai acordat un loc în familie. Iar după ce ai achizitionat o maşină, îţi ia taxa de înmatriculare, impozitul pe maşină şi te "beleşte" cu amenzi că ai parcat sau că nu ai parcat,......, dacă ai maşină eşti "boier" şi nu mai ai dreptul la ajutor din partea societăţii. Apropo, o duci bine şi îţi iei maşină, apoi dai faliment, "ieşi" in somaj, etc. Nu îţi mai acordă ajutor, DE CE ? Trebuie cumva să le vinzi ? Să le donezi fondului de şomaj? Sş le vinzi şi să trăieşti din bani de pe maşină ? Să ... ? Oare este corect ?
Dar să revenim la problemă. Deci statul nu te ajută, că îi eşti drag. Că doreşte, să o duci mai bine. În situaţia asta, cum are El pretenţia, să îţi confişte maşina ? Cum pot gandi astfel, oamenii din conducerea lui, a Statului ? Cu cât te-a ajutat El ? Cât a muncit El, pentru maşina ta ? Nici nu a auzit de tine până nu ti-ai cumpărat maşină şi ai început să plăteşti taxe.
Acesta este un aspect al problemei.
Un alt aspect ar fi siguranţa circulaţiei. Întradevar, când mergi cu viteza legala de 90 sau 100 km la ora, în afara localităţii, şi trece unul pe lângă tine, cu viteza foarte mare, îţi dă senzaţia că stai pe loc. Îţi vine să te dai jos din maşina, precum într-un cunoscut banc. Câteodata, forţând depăşirea, vitezomanii, se bagă în faţa ta, fortându-te să frânezi sau îţi taie calea, punându-te în pericol alături de cei din maşina. Întradevăr, aceştia trebuie cumva potoliţi.
Pentru potoliorea acestor parteneri de trafic am câteva propuneri care, am să le transmit şi celor care supravegheaza bunul mers al lucrurilor, personalului din cadrul Brigăzii de Poliţie Rutieră.
O primă propunere ar fi aceea de ai obliga să işi pună limitatoare de viteză, sigilate, verificate, aşa cum au camioanele. Dacă au "mâncărici" la talpă, o să trebuiască să îi "scărpinam" noi, Societatea. Iar dacă le desigilează sau umblă la ele, să intre in vizorul Parchetului.
O altă propunere, care o consider ca fiind cea mai potrivită, este radierea din circulatie a autovehiculului cu care a depaşit viteza. Fiind necesara reînmatricularea lui : R.A.R., ITP, certificat de înmatriculare, ............ . Dacă se va mai circula cu el, se cheamă conducere cu un autovehicul neînmatriculat. Astfel nu te legi de propietatea nimănui şi îi protejezi şi pe ceilalţi participanţi la trafic. În prezent deplasarea, cu un mijloc de transport, este un drept, în vechea orânduire fiind considerată un lux. Întrucât consider că a te deplasa este un drept, radierea sa fie pusă în aplicare doar printr-o hotărâre judecătorească dată de către un magistrat. Să fie constituită o comisie, formată din reprezentaţii mai multor instituţii, din medici, din psihologi, care să constate dacă persoanele care, încalcă frecvent regulile de circulaţie, inclusiv depăşirea vitezei legale de deplasare, să constate dacă sunt un pericol real pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic. În funcţie de decizia acestei comisii, judecătorul să stabilească măsurile, inclusiv radierea din circulaţie al autovehicului. Deşi pare un demers birocratic şi greoi, îl consider necesar deoarece finalul demersului se concretizează prin ridicarea sau interzicerea unui drept. Justiţia fiind singura indreptăţită să facă acest lucru.
În acest mod, personal consider, că este protejat dreptul la propietate şi în acelaşi timp este asigurată şi siguranţa tuturor participanţilor la trafic.
Pentru a justifica, de ce sunt adeptul unei sancţiuni drastice, vă inivt la un exerciţiu de imaginaţie : Imaginaţivă că sunteţi agent de circulatie. Opriţi un conducător auto ce a depaşit viteza legală. Consideraţi că nu a făcut o abatere gravă sau nu aveţi pârghii solide ca să îl determinaţi, să nu mai greşească, şi îl lăsaţi să işi continue drumul. Peste câţiva km pierde controlul volanului şi accidentează maşina ta, în care, soţia/soţul dumneavoastră, se deplasează spre casă, cu copii care, doar ce i-a luat de la grădiniţă...................................
Nu cred că mai trebuie să continuăm acest exerciţiu.
Mai doresc să spun că, de fiecare dată când aud termenul de "confiscare", mă irit. Când legiuitorii noştri o să participe cu 50% din valoarea bunului, la achiziţionarea lui, atunci au dreptul să se gândească la confiscare dar până atunci, să înveţe, să respecte PROPIETATEA.
Să avem succese....nu succesuri !!!